Inteligența artificială și arta

Multe activități în care noi oamenii suntem implicați presupun un oarecare grad de rutină; iar acolo unde anumite procedee urmăresc aceleași trasee bătătorite, e doar o chestiune de timp până când cineva realizează o mașinărie care să preia sarcina respectivă. Întotdeauna am considerat arta, și cu precădere artele vizuale, ca fiind domeniul cel mai îndepărtat de perspectiva automatizării: în fond, procesul creativ are calitatea de a desprinde conceptele exprimate de banalitatea cotidianului, creația atingându-și scopul atunci când aceste concepte găsesc ecou în mintea și sufletul privitorilor și/sau ascultătorilor.

Prima dată când am auzit de generarea de imagini cu ajutorul unui algoritm matematic a fost acum vreo 6-7 ani. Aici fac precizarea că nu mă refer la funcțiile propuse de Photoshop (sau mai știu eu ce alte programe de editare a fotografiilor) care permit îndepărtarea anumitor elemente dintr-o imagine și umplerea golului rămas pe baza pixelilor înconjurători; înțeleg că poate părea impresionant, în special dacă uneltele de editare sunt mânuite de cineva care știe ce face, dar nu se compară nici pe departe cu a spune unui computer „Generează o pictură în stilul lui Bob Ross, care să conțină un peisaj montan reflectat într-un lac glaciar” iar acesta cumva să înțeleagă cerința, s-o execute, ba mai mult, să adauge și elemente pe care nu le-ai cerut, dar pe care le-a dedus. Ei bine, cei care doresc să înțeleagă mai bine de unde s-a plecat, uitați-vă la imaginile generate pe baza descrierii din următorul articol științific (pagina 2, 5 și 6, restul e matematică cefaleogenică): „Generating Images from Captions with attention„. Slăbuț, am putea zice, nu? Ei bine, acela era nivelul anului 2016. La nivelul anului 2022 oricine poate genera imagini ca cele de mai jos (sunt generate de mine, pentru acest articol):

Vă îndemn și pe voi să vă jucați cu această unealtă pentru a vă putea face propria impresie. În momentul de față există mai multe servicii on-line care oferă acces publicului larg, punând la dispoziție o interfață foarte prietenoasă:

• Craiyon – nu necesită înregistrare, timpul de așteptare poate însă varia în funcție de cât de încărcat este site-ul;
• DALL-E – necesită înregistrare, momentan primele 50 de generări sunt gratuite;
• DreamStudio – necesită înregistrare, ei oferă gratuit 200 de generări la dimensiunea standard.

Acestea sunt serviciile pe care le-am încercat; personal vi-l recomand pe primul (Craiyon), în mod special pentru că e gratuit și nu necesită înregistrare. Ultimele 2 oferă posibilitatea de a genera imagini mai mari, însă există o anumită curbă de învățare pentru a avea o comunicare eficientă cu inteligența artificială, și e frustrant să vezi cum îți consumi generările gratuite pe niște imagini eșuate.

Nu-mi propun acum să explic cum funcționează (de altfel, nici nu sunt așa de sigur că înțeleg cu adevărat toate detaliile), dar ce vreau să subliniez este că algoritmul nu face un simplu colaj dintr-un bazin de imagini; cea mai concludentă dovadă în acest sens este aceea că pentru antrenarea rețelei neuronale cei care au lucrat la dezvoltarea ei au folosit circa 2 miliarde de imagini, iar acestea însumează 93.238,58 GB în timp ce rezultatul antrenamentului rețelei este un fișier de doar 4,27 GB. Acest fișier reprezintă „creierul” inteligenței artificiale, acea parte care „desenează” fiecare pixel din imaginea cerută; fișierul acesta poate fi descărcat gratuit și rulat pe computerul propriu (presupunând că e suficient de performant), dar necesită o oarecare îndemânare tehnică.

Ce ziceți, care credeți că va fi impactul acestei tehnologii asupra societății?